Daca tot devin faimos poate ca e o idee buna sa povestesc lumii avide de informatii ce-am facut in ultima saptamina, nu de alta dar intr-o zi aceste evenimente vor fi date esentiale in cartile de istorie si copiii le vor rememora in timp ce-mi vor depune flori la picioarele statuii.

Vacanta de intii mai incepuse bine, era o simbata lenesa si insorita si nici prin cap nu-mi trecea unde am sa ajung in urmatoarele trei zile (de fapt imi trecea, stiam unde am sa ajung dar asta ar fi transformat ziua intr-o simbata prozaica asa ca sa ne imaginam ca habar n-aveam, da?). Simbata a trecut, m-am odihnit, dupa care am facut duminica singurul lucru firesc in astfel de situatii, mai exact am plecat la Brasov la un festival de arta medievala. De ce este firesc? Pai eu am un sindrom obsesiv compulsiv, nu ma pot abtine sa nu plec la Brasov la festivaluri de arta medievala, anul asta am fost deja la saizeci si patru si ma mai duc, inca n-am terminat. Am plecat insotit de Irina si Jen si inca un individ care nu conteaza, neavind blog (regula: n-ai blog, nu existi). Ajunsi la Brasov am facut chestii specifice turistilor, mai exact ne-am ratacit, ne-am distrat de replica auzita la alti turisti rataciti, replica data probabil ca raspuns la “sa intrebam pe cineva unde sintem”: “not them, they’re tourists”, am suferit o urgenta psihiatrica (noroc cu Spitalul de Urgente care era chiar acolo), ne-am depravat prin cele circiumi si am luat islere.. OK, doar un isler dar a fost bun, Vatra Ardealului sa traiasca.

Cum nu murisem la Brasov am plecat luni in pelerinajul numarul doi, mai exact la Constanta, unde am vizitat importante obiective turistice, orasul Navodari, un pic din Constanta, Costinesti, Doi Mai si Vama Veche. M-am vazut cu oameni pe care nu-i stiam dar pe care ii stiu acum si m-am iubit cu Ionuca, cu care am de altfel si o poza compromitatoare (ma musca de ureche, in caz ca actiunea e neclara).

Bun, deci duminica am fost la Brasov si luni la Constanta, da? E bine sa notezi lucrurile astea, mai ales dupa o anumita virsta, deoarece marti nu mai stiam exact unde-am fost duminica si luni asa ca am plecat iarasi la Brasov.

Nu, de fapt e o gluma, marti m-a sunat Andreea care a incercat sa dovedeasca lumii la ce e bun un blog si s-a sacrificat in acest scop sarind in cap de pe calul Cici. Ranile dobindite in cursul plonjonului au ajutat-o sa demonstreze ca social netuorchingu’ functioneaza, asamblind in timp record un blogger rescue team (format din mine si din Jen), echipa care a recuperat-o nu de la Urgenta ci de la o ceainarie din Brasov, oarecum intreaga si cu o gaura in plus. Nici nu vreau sa imi amintesc de bancurile cu tenta sexuala ce au urmat, dar important este ca am ajuns inapoi la Bucuresti teferi si nevatamati, insotiti de una bucata blogerita accidentata grav, de inca o persoana care n-are blog (deci nu conteaza), si pe doua drumuri noi pe care nu mai fusesem, mai exact de la Brasov la Ploiesti prin Cheia si de la Ploiesti la Bucuresti prin Buftea. Nu era nimeni, desi pe DN1 era omor dupa vacanta.

Weekendul asta era sa plec la Constanta iarasi dar m-a rapus oboseala, am dormit pina la unu asa ca o sa las urmatoarele plimbari pe altadata, ma gindesc sa ma duc la Galati si la Tulcea si la Galati poate. Naiba stie care se mai gindeste sa vineze cerbi sau sa sara cu coarda de pe munte sau alta activitate generatoare de gauri in cap.

This entry was posted on Saturday, May 5th, 2007 at 20:33 and is filed under orice altceva. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.